Cosmarul

(I) – Alo, buna ziua…in legatura cu anuntul din ziar….mai e valabil?

- Buna ziua, da, desigur, spuneti…ce v-ar interesa?

- Ah, perfect, sunteti persoana fizica?…

-Aaa, nu, suntem agentie imobiliara…

- …..pff, si percepeti comision, nu???

-(pufaie, apoi rade nervos) Dar bineinteles domnule, cine face munca patriotica pe gratis??

-(tu-va-n…agentia..) Mda, normal,pai atunci nu mai are rost discutia noastra, nu sunt interesat daca…Va multumesc, oricum. La revedere!

(II) – Alo, buna ziua, in legatura cu anuntul din ziar sun…mai e….

- Nu, s-a dat!(bang!!!)

-….(bine ca l-ai dat dom’le…)

(III) -Alo, buna ziua, in legatura cu anuntul din ziar, mai e  valabil?

-Care anunt din ziar??

-…aaaa, ala cu…cu apartament cu 2 camere…aleea Rozelor…decoman..

-Da, ce doriti?

- …dat. Da, pai, m-ar interesa ce conditii aveti acolo…

- Avem de toate dom’le, si frigider, si aragaz, baie, bucatarie…

- Da, dar…e mobilat?? Si cat costa?? Ca nu ati trecut pretul…

- A, dar asta se discuta la fata locului, veniti si…

-Deci e mobilat?

- Nu, nu, am uitat sa specific in anunt!

- Pai si cum inchiriati apartament nemobilat..?? Noi suntem 4 persoane, unde o sa…

- Pff, sunteti patru? Dar de ce n-ati spus dom’le asa, de la inceput???

Nu  acceptam patru persoane! La revedere!

-…

(IV) -Alo, buna ziua…in legatura cu anuntul din ziar…

- Da, e valabil.

- Am putea sa venim sa vedem apartamentul? Sa discutam, eventual…

- Da, desigur, cati sunteti?

-…4…

-Nici o problema, au mai stat 4. Puteti veni.

- Perfect; ne dati cateva repere, unde ne intalnim?

- Da, da. In Podu ros, cum mergi spre bazar, sunt trei tomberoane in strada…

-…tomberoane???(tomberoane ca reper, huh?)

-…aaa, dar sunteti studenti??

- Pai…da!

- A, nu, atunci nu, imi pare rau, nu se poate!

-…..la revedere!

(V) – Alo….bla,bla, bla..

- bla, bla, bla…sunteti studenti?

-A, nu, suntem doua cupluri…salariati…

- Perfect, pai atunci ne vedem cum am stabilit….

- da, da, la 19.00 e bine. Altceva, inafara de chiria lunar si o garantie, mai aveti….

-A, da, deci… si un avans pe…7 luni, da, da, 7 luni….

-?????? Sunteti nebun dom’le? 7 luni avans? Pai suntem studenti, nici nu stau sa fac socotela cu 300 euro ca…

-?!…parca erati salariati!

-…asa…salariati! De unde sa fac rost dom’le de atatia bani, nu vedeti ca e criza???

-  Pai tocmai de-aia!!! La revedere!!

-…

Eh, asta da cosmar! Sa cauti sa inchiriezi apartament in Iasi! Si inca pe vreme de criza…si pana la urma ne descurcam noi cu banii, ca vorba aia, romanul e descurcaret…dar ce te faci cu incultii astia care au auzit si ei de euro si vrea o caruta de euroi( asta inseamna de la 300 in sus…+ avans, garantie si alte kkturi) pe un apartament in care nu as locui pe gratis, daramite sa mai dau si bani pe el…. Acum nici nu stiu ce e mai rau: sa stai intr-un apartament inchiriat si sa dai a X-a parte din salariul parintilor ca sa zici  si tu ca ai un acoperis deasupra capului, nesocotind ca platesti pentru niste conditii care nu-ti sunt asigurate, sau sa stai bine-merci la camin(asta daca prinzi, dar sa presupunem ca ai putea..), sa platesti 100,200 de lei pe luna, dar sa stai cu inca 7-8 nebuni in aceeasi camera 25 din 24 de ore pe zi???

Ziceti voi, ca eu chiar nu ma pot hotari…

De ce n-are ursul coada…

Astazi m-am convins inca o data ca romanul reprezinta o specie cu totul si cu totul aparte si ca oricat am incerca noi sa ascundem gunoiul sub pres, gunoiul tot exista.

Ca de obicei, intorcandu-ma de la facultate, trec pe langa un garaj de pe o straduta laturalnica. Niciodata nu m-a preocupat sa descifrez ce scrie pe toti peretii, dar de data asta, fara sa vreau, am remarcat un nou mesaj, frumos colorat, postat la vedere. Tin sa precizez ca desi zona era foarte aglomerata, in apropierea garajului nu era parcata nici roata de masina! De ce? Simplu. Pentru ca un roman inteligent a scris caligrafic pe usa garajului “Nu parcati. Pericol de pana.”

Scurt si la obiect.

Bibliotecarul cu morcovul

Am ajuns sa constat cu stupoare ca unii oameni traiesc si se hranesc cu  frustrari de toate culorile…Acum, fiecare cu frustrarile lui, vorba aia:om care sa nu fi cunoscut necazul, nu exista. Daar, sa-ti transferi problemele personale la locul de munca, asta e chiar enervant. Mai enervant decat pentru mine trebuie sa fie pentru ei, cand realizeaza ca la un moment dat s-a umplut paharul si atunci, in neputiinciozitatea lor, isi varsa nemultumirile in jur…

De 3 ani, de cand am inceput facultatea, exista acest bibliotecar care ma scoate din sarite cu antipatia lui fata de tot si toate. Ma face sa ma intreb daca nu cumva ii face placere sa se comporte atat de antisocial. C-o fi misog…nu stiu, desi tind sa cred ca totusi, frustrarile i se trag de  la faptul ca majoritatea studentilor la Litere sunt fete. Cel mai probabil, are o problema psihica. Ce fel de problema, nu stiu… Ideea e ca nicioadata nu raspunde la salut, de vorbit vorbeste de parca ar vomita iar daca e vorba  sa ai nevoie de niste carti mai repede, poti sa te lingi pe bot pentru ca nu se va intampla niciodata. Nu cred sa-l fi vazut vreodata zambind pe omul asta. Sincer, cred ca nimic nu e mai jalnic decat sa-ti pierzi viata afisand o invariabila mutra acra si facand din asta un mod de a trai… Asa ca, nu uitati sa mai zambiti din cand in cand si, cel mai important, don’t worry, be happy!!!

Iata si cele cinci reguli pentru a fi fericit:

Eu una mai am de lucrat la 2 si 5…

Reteta inedita

Se ia una bucata student la Litere putin stresat. Se introduce in baza de date factorul de stres crescut- una bucata restanta pe vara. Se da la foc incet si se lasa la cuptor pana face crusta. Se pune  la fiert in suc propriu  cateva minute, se orneaza cu una bucata bibliografie babana si se lasa la rece pentru a se intrepatrunde aromele. Se drege dupa gust cu 3in1 si se serveste a doua zi cu (mamali)Guta calda. Se poate servi si cu garnitura de Parazitii sau Lil John, dupa preferinta. Daca nu obisnuiti sa serviti mancarea picanta va recomandam sa va radeti una lama(u)ie. Bon apetit!

Daca aveti intrebari ne puteti contacta pe adresa de mail muratura_obosita@yahoo.com!

I hate mondays…

Suna telefonul la 6.00…Opresti alarma, ignori dracovenia care te tot streseaza sa te trezesti tocmai cand visai mai frumos, bagi capul in perna si-ti vezi de visul tau in continuare. Daar, bineinteles ca din precautie ti-ai pus sa sune din nou alarma peste 10 minute si cosmarul incepe. Incepand cu acest moment vei avea o zi proasta. Normal ca tocmai luni s-au gasit sa ne puna un curs de la ora 8.00, oare la ce ma asteptam??

Mai departe: te duci la curs(faci efortul asta…) stai o jumatate de ora cu ochii pe pereti asteptand profesorul si…surprise! profesorul nu vine; bineinteles ca tu stiai asta deja, dar ai fost prea prost sa stai acasa si sa-ti continui somnul…

Parte proasta urmeaza abia acum: te intorci acasa, te bagi la somn si nu reusesti sa adormi! I hate mondays!

Un nou semestru, un nou inceput

De luni, incepe oficial semestrul DOI din anul trei al vietii de student. Sau puteti sa-i ziceti inceputul sfarsitului…tot una. Cert este ca orarul, bineinteles mazgalit (nu se poate numi sub nici o forma scris), ca de obicei, fara cap si fara coada, este unul foarte incarcat…contrar asteptarilor noastre firesti, ale studentilor  in anul III la Facultatea de Litere . Ce nu pot eu sa inteleg este de ce dintre toate facultatile posibile s-au gasit tocmai cei de la Litere sa nu fie in rand cu lumea…nu tu site actualizat, nu tu orar/programari examene/restante publicate online(cum ar trebui!!), nu tu secretariat prietenos, ce sa mai zic de folositor daca nici nu apuci sa gandesti ca se tipa la tine ca la stana…., nu tu nimic care sa-ti faca viata mai usoara; ca asta e ideea, nu?

Dar nu-i nimic, viata merge inainte iar mie oficial imi merge bine, in ciuda tuturor neajunsurilor acestea nesemnificative in opinia altora.

Ce-mi doresc eu mie dulce studentie…

Acum ca studentia e pe duca…nici nu mai stiu in ce directie s-alerg. Fa-ti licenta, da-ti examenele-promoveaza examenele(…si mai important), tine-ti firea la cursul/seminarul X, invinge-ti nestavilita pofta de somn pe care ti-o induc de fiecare data…si  nu care-cumva sa arati cat ti s-a acrit de tot si toate pentru ca nu stii niciodata de unde sare iepurele…

Ultimele dorinte? Sa vedem…

Testament

Eu, subsemnata…., inscrisa (intr-o toamna aurie) la Universitatea …, Facutatea de Litere, la grupa mica cu posibilitatea de trecere la grupa mijlocie, posesoare a unui carnet de student cu nr.  matricol 13131313131313, de buna voie si nesilita de nimeni, aflandu-ma in deplinatatea facultatilor mintale(±15%), pentru cazul eliberarii de  statutul  studentesc dispun de urmatoarele:

Las intregul meu stres (asta e un animal de companie, daca nu stiati) provocat sau spontan( in functie de preferinte) ce se poate gasi in institutia mai sus mentionata ( adresa o puteti gasi pe certificatul meu de dece…aa, absolvent), tuturor generatiilor viitoare dornice sa se initieze intr-ale literelor.

Declar ca nu am mostenitori rezervati.

Numesc executor testamentar pe domnul The ugly truth, singurul meu prieten adevarat,cel ce va va explica  adevarata valoare a acestei mosteniri.

THE END.

Vacanta

Daaaa!vacanta, in sfarsit. Te bucuri ca poti sa lenevesti cat vrei fara sa te gandesti daca ai chef sau nu sa infrunti gerul de-afara pentru 1-2 cursuri neinteresante, te bucuri ca poti iesi in oras cand, unde si cu cine vrei tu, te bucuri ca poti sa scapi de stresul obisnuit, fie si pentru 2 saptamani( daca nu ai restante…). Pe de alta parte, vacanta sau nu, probleme tot apar si iti dai seama ca nimic din ce ai vrut sa faci nu ti-a reusit. Si te gandesti: s-a dus si-a dracului vacanta, parca nici n-a fost…sau poate ca eu sunt de vina ca nimic nu ma mai multumeste… wtf!!! nimic nu mai are farmec zilele astea!

Quelle vie de chien…

Probleme de comunicare

Ce formule de adresare trebuie sa folosesti intr-o conversatie? Nu cred ca exista un tipar batut in cuie , fiecare om are libertatea sa se exprime cum vrea, atata timp cat nu deranjeaza. Exista insa acele legi nescrise de care am auzit cu totii si de care tinem cont cand socializam(sau nu?!).

Exista insa persoane care si-au pierdut bunul simt si nici ca-si dau seama  de ceea ce vorbesc in inconstienta lor…. Sa luam un exemplu: Daca te numesti C.M. si vii la seminarul de analiza c-o falca-n cer si una-n pamant si incepi sa imparti in stanga si-n dreapta chestii de genul: “si, mata de ce nu ai citit poezia?…;poti sa-mi explici mata chestiunea X; mata ai fost la seminar pana acum?…” inseamna ca sigur ai o problemuta la mansarda si nu ti se invarte o rotita cum trebuie. Adica erau vremuri cand profesorul ti se adresa cu “domnule student”… , nu ca plang eu dupa “domneli”  dar de la domnule pana la mata e cale lunga…

Cum poti respecta un om daca el n-o face la randul lui? Eu una nu pot. Nu sufar omul care fara sa ma cunoasca ma trateaza cu dispret, pentru ca este pana la urma, o forma de dispret. Dar… c’est la vie: profesorul are intotdeauna dreptate;chiar si cand nu are…pentru ca el e mare, tu esti mic… si daca vrei sa termini anul…ciocu’ mic.;)

Sa-i dam doamnei C.M. dreptul la replica….

<-…tipic!

Veni, vidi, concessi…

sau cele trei etape ale unui examen picat

Venii, vazui…plecai.

Pe cat de simplu pe atat de enervant. Adica chiar se intampla sa fi invatat constiincios ce credeai ca va pica la examen si cand te vezi cu subiectele in fata nu stii ce sa faci: sa te freci la ochi ( “wt….f, visez?!) sau sa te ridici nervos din banca si sa-i trantesti profului foaia alba pe catedra mormaind printre dinti un “buna ziua” (asta daca inca iti mai poti controla furia).

“Ma ridic, plec, imi bag…in el examen…”

De cele mai multe ori, pe moment,  nci nu realizezi ca te-ai mai ales c-o belea. Abia dupa ce ai iesit pe usa iti dai seama ca tocmai ti-ai facut rezervare la meciul din restanta. Uneori te sperie, alteori nu. Depinde cum pui problema. Daca esti optimist problema e ca si rezolvata, daca nu…te duci acasa si spargi ceva:)) O vaza…sau o skol…:D

A bientôt!

Tablou futurist

Sa facem un exercitiu de imaginatie…:)) Nu, nu toti, doar noi, astia,  studentii… Deci,  rahaturi pe care le suportam: plictiseala la cursuri( la unele, nu generalizam), profesori frustrati( fara nume ca e mai distractiv )), restante prost organizate( situatii de genul 2 examene in aceeasi zi, aceeasi ora), seminarii inutile (exista si asa ceva,da!), etc, etc, oricine poate continua lista din propriile experiente. Concluzia? Pai trageti singuri concluzia…